Zahărul s-a topit
deasupra paharului cu pelin
şi vaporii lui au ridicat
nişte măreţe creste albe de nori.
Vroia sa plouă?!
Mirosul de zahăr ars
îmi pătrunsese in oase --
Dureu rănile.
Credeam că va ploua
cu granule ca să se umple
paharul amar.
Şi nişte copii
au cumpărat norii mei de zahăr
de mi-au rupt visarea.
Dar mi-am luat şi eu unul mare,
să se vindece
norocul meu amar.
luni, 12 aprilie 2004
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
